Deu 10 | RonNTR | STEP | În vremea aceea, Domnul mi-a zis: «Cioplește-ți două table de piatră, asemenea celor dintâi, și urcă-te la Mine pe munte. Să faci și un Chivot de lemn.

Deuteronomy 10

Tablele noi ale Legii

(Ex. 34:1-9)

1 În vremea aceea, Domnul mi-a zis: «Cioplește-ți două table de piatră, asemenea celor dintâi, și urcă-te la Mine pe munte. Să faci și un Chivot de lemn. 2 Eu voi scrie pe table cuvintele care erau pe cele dintâi, pe care le-ai spart. Apoi, să le pui în Chivot».

3 Am făcut un Chivot din lemn de salcâm, am cioplit două table de piatră, asemenea celor dintâi, și am urcat pe munte, având în mână cele două table. 4 Domnul a scris pe table ceea ce fusese scris pe primele, Cele Zece Porunci, pe care vi le spusese Domnul pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării. Și Domnul mi le-a dat mie. 5 Apoi, m-am întors, coborând de pe munte, și am așezat tablele în Chivotul pe care l-am făcut, după porunca Domnului, și acolo au și rămas.

6 (Fiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaakan ^{▼▼Sau: de la izvoarele iaakaniților; sau: de la izvoarele din Bene-Iaakan.} la Mosera. Acolo a murit și a fost înmormântat Aaron, iar în locul lui a slujit ca preot Elazar, fiul său. 7 De acolo, au pornit spre Gudgoda, iar de la Gudgoda spre Iotbata, o țară cu râuri de apă. 8 În vremea aceea, Domnul a separat seminția lui Levi, ca să ducă Chivotul legământului Domnului, să stea înaintea Domnului ca să slujească și să binecuvânteze în Numele Lui. Aceste lucruri le-au făcut până în ziua aceasta. 9 De aceea Levi nu are niciun teritoriu și nicio moștenire împreună cu frații săi. Domnul este moștenirea lui, după cum Domnul, Dumnezeul tău, le-a vorbit.)

10 Am rămas pe munte timp de patruzeci de zile și patruzeci de nopți, ca și mai înainte, iar Domnul m-a ascultat și de data aceasta. Domnul n-a mai dorit să vă distrugă. 11 După aceea, Domnul mi-a zis: «Ridică-te și pornește în călătorie în fruntea poporului, ca să intre și să ia în stăpânire țara pe care am promis strămoșilor lor că le-o voi da».

Esența Legii

12 Acum, Israel, ce altceva cere Domnul Dumnezeul tău de la tine decât să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să umbli pe toate căile Lui, să-L iubești și să-L slujești pe Domnul, Dumnezeul tău, din toată inima ta și din tot sufletul tău 13 și să păzești poruncile Domnului și hotărârile Lui, pe care eu ți le dau astăzi spre binele tău?

14 Iată, ale Domnului, Dumnezeul tău, sunt cerurile și cerurile cerurilor, pământul și tot ce este pe el. 15 Totuși, Domnul S-a atașat doar de strămoșii tăi, iubindu-i, și v-a ales pe voi, urmașii lor, dintre toate popoarele, așa cum se vede în ziua de azi. 16 De aceea, circumcideți-vă în inima voastră și nu mai fiți încăpățânați. 17 Căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeul dumnezeilor și Stăpânul stăpânilor, ^{▼▼Sintagmele Dumnezeul dumnezeilor și Stăpânul stăpânilor sunt superlative ebraice care exprimă ideea că Dumnezeu este mai presus de oricine și de orice.} Dumnezeul cel mare, puternic și de temut, Care nu ține partea nimănui și nu primește mită, 18 Care face dreptate orfanului și văduvei și-l iubește pe străin, dându-i hrană și îmbrăcăminte. 19 Să-l iubiți pe străin, pentru că și voi ați fost străini în țara Egiptului. 20 Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, și să-I slujești. De El să te alipești și în Numele Lui să juri. 21 El este lauda ta. El este Dumnezeul tău Care a făcut pentru tine aceste lucruri mari și de temut, pe care le-au văzut ochii tăi. 22 Strămoșii tăi s-au dus în Egipt în număr de șaptezeci de suflete, dar acum Domnul, Dumnezeul tău, a făcut din tine o mulțime cât stelele cerurilor.